Cum îți găsești telefonul furat cu ajutorul Dropbox

Unul din primele posturi pe care le-am scris pe blog a fost tocmai despre serviciile cloud de stocare și sincronizare a datelor: Dropbox, Google Drive, Skydrive, iCoud etc.

Astăzi am aflat de o potențială utilizare la care nu v-ați fi gândit EVER.

Un prieten și-a pierdut telefonul Samsung Galaxy Nexus (ultima generație). Fiind om cumsecade, a presupus ca l-a uitat în taxi, nu că i-a fost șutit. A vorbit la companie, dar șoferul se jura că n-a văzut, că n-a auzit, că a avut client după și altele asemenea. Fără să poată dovedi cine și cum, a lăsat-o baltă.

Își schimbă parolele la toate conturile pe care le avea pe telefon și dă povestea uitării.

ÎNSĂ

Astăzi îi apar în Dropbox niște fișiere neașteptate. Vedeți voi, avea instalat Dropbox pe telefon și era activat upload-ul automat al fotografiilor. Așa că în calculator au început să îi apară poze făcute cu telefonul pierdut. „Geniul” care l-a furat se pare că nu știe să îi dea factory reset.

Hai să vedem inculpatul:

Vă rog să apreciați perfecțiunea acestei imagini:

  1. privirea „inteligentă”
  2. gura deschisă cu salivă în colț
  3. puradelul în plan secund
  4. canapele kitschioase de 50 de milioane
  5. păturile de pe canapele
  6. pereții piersicuță crăpați
  7. și încununarea: „tabloul”

Asta nu a fost singura imagine cu fameleonul hoțului de androide. În una era o tigaie cu ceva lichid cu pâine muiată (semăna vag cu o ciorbă, dar nu merita numele). În alta era „gospodăria”. Și alte delicii suburbane.

Așa că, la sfârșitul zilei, Dropbox te salvează și ți-l arată pe cel care ți-a furat telefonul.

Iar aici revin la motivele pentru care nu îmi place Androidul. Spre deosebire de iPhone sau de Windows Phone, Android nu are integrat in sistemul de operare funcția de localizare sau blocare/ștergere de la distanță. Trebuie să îți instalezi tu aplicații și să le setezi, dar din testele pe care le-am făcut la birou nu prea funcționează.

Culmea: Google știe foarte bine pe unde ai fost și ce ai făcut cu telefonul (gândește-te la Google Now), dar țin informațiile astea doar pentru ei și nu îți oferă un serviciu care să te ajute să îți recuperezi telefonul. Adică poți să instalezi de la distanță aplicații pe el, dar nu îți oferă localizarea lui.

Advertisements

Campania anti Voyo sau Românul e făcut să fure

De când am început blogul voiam să scriu postul ăsta, și nu mă gândeam la scandalul cu Voyo. Dar e un motiv la fel de bun ca oricare altul.

Înainte de toate, câteva precizări:

– nu lucrez și nici nu am lucrat la ProTV sau la Voyo sau etc.
– lucrez în schimb la o companie care încearcă să facă un business din produse digitale (cărți)
– am lucrat pe drepturi de autor mai mulți ani (în editură)
– nu sunt jurist sau avocat
– da, Voyo încă nu are o gamă suficient de mare de conținut ca să îmi fac abonament la ei

Acum, să vedem faptele:

1. Avem o companie românească ce încearcă să ne ofere un serviciu de video on demand (VOD), după modelul celor din afară.
2. În România nu există nicio protecție a dreptului de autor pe internet, toată lumea piratează în draci
3. Compania care încearcă să construiască un serviciu de VOD începe o campanie împotriva siteurilor care piratează conținutul pe care ea încearcă să îl ofere în mod legal (contra cost)

Acum, ce fac românii noștri? Continue reading

Șocant: noua versiune de Internet Explorer chiar funcționează!!

 
Da, am ajuns să o vedem și pe asta. Microsoft în sfârșit au făcut un browser care chiar funcționează, e rapid și arată bine. E vorba de Internet Explorer 10 de pe viitorul Windows 8. Știu, și sistemul meu de valori e zdruncinat puternic. Cred că nici ei nu-și dau seama cum le-a reușit.

Însă nu le-a luat foarte mult. Lucrează la el doar de vreo… 17 ani. E bine și așa.

Orișicât, Internet Explorer e un clasic. Mulți au senzația că Internet Explorer există de când internetul. Alții (gen,  părinții noștri) au senzația că iconița aia albastră este internetul.

(Apropo: ați încercat vreodată să explicați conceptul de „browser” cuiva care a crescut în vremea televizoarelor cu lămpi? Că IE este doar un program și nu sursa magică a internetului? Uneori cred că e mai ușor să le explici conceptul de ființă la Heidegger…)

Da, amintiri frumoase ne leagă de el. Și acum îmi amintesc de prima confruntare cu Windows ’95 și fatidica iconiță albastră. Tot ce putea să-mi spună era că ceva „cannot be found”, iar când întrebam de la ce vine e-ul mi se spunea că de la „internEt”… Mda, avea logică.

Internet Explorer a fost pentru începutul internetului ca Dacia 1300 în care părinții noștri au făcut turul țărilor comuniste. Iar Microsoft și-au îmbunătățit browserul cam la fel cum inginerii de la Colibași au îmbunătățit berlina valahă: au mărit capacitatea motorului (de la IE 3 de pe Win ’95 la IE 5 din Win ’98), au pus cutie cu cinci viteze (nemuritorul IE 6 de pe Window XP), i-au pus motor cu injecție (IE 7), a urmat zâmbetul lui Iliescu (IE 8) și finalmente a venit modelul Logan (actualul Internet Explorer 9). Da, Microsoft au inovat cu Internet Explorer cam în același ritm în care au construit românii autostrăzi.

Continue reading

De ce Flash merită să moară

Citeam zilele trecute articolul ăsta din TechCrunch. S-a dus unul din principalele argumente ale fanilor Android: de la 4.1 nu va mai exista suport Flash pentru Android. Lol.

Foarte ironic că cei de la Adobe au anunțat asta la exact 5 ani de la vânzarea primului iPhone, infamul dispozitiv care a refuzat să ruleze Flash. Oare chiar să nu fi fost constienți? Sau să fie atât de autoironici în recunoașterea înfrângerii? Nu mai contează. E bine că am scăpat de Flash, o tehnologie care NU A MERS NICIODATĂ pe dispozitive mobile.

E de ajuns să vezi un video review serios la diverse dispozitive ca să îți dai seama că Flash nu a fost făcut și nici adaptat pentru telefoane. Da, unele rulează Flash… maxim 3 minute. Apoi se încing de poți prăji șunculiță pe ele. Ca să nu mai vorbim că la momentul ăla bateria deja dorește să își tragă un glonț în cap și să încheie povestea. Îmi pare rău fanilor Android, Steve Jobs avea dreptate.

 

Continue reading

F you very much, Facebook!

Pe scurt: Facebook sunt niște măgari pentru că ne-au ascuns tuturor din profil adresa de email REALĂ și au înlocuit-o cu gluma lor @facebook.com.

Pe lung: citiți mai jos.

Tocmai am terminat de citit o carte despre Facebook și am scris o recenzie la ea pe BookMag. Acolo găsiți toate poveștile alea despre cum Facebook ne-a schimbat viața și modul în care comunicăm cu oamenii, bla bla, lucruri de așteptat din partea unui absolvent de filosofie care în ultima vreme a cam stat pe bară.

Când citeam pasajele din carte despre problema confidențialității informației și a libertății (aproape) totale pe care și-o ia Facebook față de conținutul postat de utilizatori, aveam așa un sentiment de ciorbă reîncălzită. Da, e adevărat, sunt chestiuni problematice, dar parcă prea sună a previziuni alarmiste scrise de boșorogi care nu înțeleg despre ce-i vorba.

Și e ușor să-ți spui: „Până la urmă, care e marea chestie? Toate corporațiile fac la fel.” Apple îți vinde cel mai bun telefon și cea mai sigură platformă, dar odată ce ai intrat în grădina lor nu e ca și cum mai există ceva în afară (fraierii ăia cu Android pot să moară în flăcări). Google nu îți vinde nimic, pentru că la ei totul e gratis, dar sufletul tău digital le aparține în totalitate. Iar Facebook… ei joacă într-o ligă doar a lor.

Continue reading

Serviciile cloud – ce sunt și la ce folosesc?

Toată lumea vorbește zilele astea despre Cloud și cum e o mare chestie și va schimba felul în care ne folosim astăzi de internet. Dar majoritatea utilizatorilor nici nu știu ce este cloudul și cu ce ne poate ajuta. (Mulți îl folosesc deja – think Google Docs – dar nici nu știu că e o soluție cloud).

Ce este?

Foarte pe scurt, cloud computing este o modalitate prin care utilizatori aflați în diverse locuri în lume și pe diverse dispozitive (PC, tabletă, smartphone) se folosesc de resurse de stocare și de procesare oferite de servere la distanță.

Astfel, în loc să îți stochezi datele „pe local” (pe dispozitiv), le ții pe serverele altora. Sau, în loc să îți lași computerul tău să ducă munca (grea) de procesare, te folosești de sistemele superputernice ale unor companii care îți oferă servicii de cloud.

Cum mă ajută pe mine?

În viața de zi cu zi a unui utilizator obișnuit, serviciile cloud folosesc pentru:

  • back-up
  • sincronizare
  • procesare
  • lucru colaborativ

Să îți fac back-up știe toată lumea ce înseamnă: să îți copiezi documentele de teamă să nu le pierzi dacă se strică computerul sau îți este furat laptopul. Până acum, făceam back-up pe un hard extern. Dar și acela poate ceda. Așa că a devenit mai inteligent să îți ții datele pe serverele de milioane de dolari ale unor companii care au multă grijă de ele, și fac și back-up la back-up (la back-up).

Sincronizarea este utilă când lucrezi pe mai multe calculatoare, cum e cel de la serviciu și cel personal. Dacă te-ai săturat să iei diverse chestii pe stick atunci când trebuie să lucrezi de acasă (și acasă să vezi că îți lipsește unul important) sau nu ai chef să cari tot timpul laptopul, un serviciu cloud de sincronizare e genial. Cele mai bune sunt Dropbox, Microsoft Skydrive și Google Drive. Pur și simplu pui un document în folderul respectiv și când ajungi acasă apare ca prin minune. Și dacă nu ești la unul din calculatoarele tale poți avea acces la documente folosind un browser.

Poți folosi serviciile cloud pentru a crea sau edita documente, dar fără să fie utilizate resursele calculatorului tău. Cel mai simpu exemplu e Google Docs: nu e nevoie să ai instalat Office și să îl pornești. Poți face documente tip Excel direct în browser, fără să te coste nimic (nici ca bani, nici ca RAM).

Lucrul colaborativ e partea cea mai interesantă a serviciilor cloud. Să spunem că tu și un coleg trebuie să lucrați împreună la o prezentare sau o foaie de calcul, în care fiecare trebuie să completeze altă porțiune. Ar trebui să vă tot trimiteți pe email diferitele versiuni. Ce faci când trebuie să aduci la zi informațiile? În curând nu vei mai ști care era ultima versiune și dacă lucrezi pe un docmunet bun. Mult mai simplu e ca documentul să fie stocat în cloud și toate modificările făcute să meargă într-un singur loc. Sau, să sincronizați documentul printr-un serviciu cloud, și imediat ce unul din voi face o modificare se va propaga către ceilalți.

Cele mai cunoscute servicii de cloud sunt:

Doar Google Drive și Microsoft Skydrive punctează la toate cele 4 utilizări ale serviciilor cloud. Dropbox oferă back-up, sincronizare și lucru colaborativ, iar iCloud oferă doar back-up și sincronizare și e în primul rând pentru dispozitive iPhone și iPad.

Care e cel mai bun? În opinia mea, de departe Dropbox. Le-am folosit pe toate, dar la Dropbox sunt client plătitor și nu pot să renunț. Vi-l recomand să îl încercați.